Low battery

Deja lucrurile incep sa ia o turnura cel putin alertanta. Absenta concordantei dintre ritmul asta care tinde sa mi se impuna si personalitatea mea ipohondra isi gaseste un ecou in dispozitia si starile mele. In lipsa de motivatie si cu gandul mereu in alta parte decat unde ar trebui sa fie, ma inconjur de lucruri marunte si anodine, tocmai pentru a ma sustrage din cotidian. Parca as face orice ca lucrurile marunte sa ia amploare, doar pentru a ma ascunde de cele cu adevarat importante, pe care acum le vreau derizorii. Si poate nu pentru ca ma simt incapabila, ci doar pentru ca vreau sa mai fiu copil.

...

Si trece timpul pe langa mine, timpul, care se grabeste sa-si joace rolul si din a carui imensitate nu raman decat cu reminiscente. What to do, what to do? ‘Cus’ I can afford to lose a day or two, but my battery is still low.

Happy Bad Day!

Ipocrizia imi lasa un gust amar. Poate din cauza ca nu o cunosc atat de bine..

Insa de un lucru sunt sigura, realitatea noastra imediata este regizata intr-o mare de falsitate, in care zappam atitudini si conceptii, in functie de interese si de circumstante. Si uite asa, noile valori promovate, in a caror miscare browniana suntem angrenati fara voie, imi provoaca, in cele mai multe cazuri, si nu numai mie, un dezgust profund. Mai concret, detest prefacatoriile – alea rautacioase si interesate.

Ma intreb daca ipocrizia e ancestrala si daca nu putem oare sa revenim la naturalitate, simplitate, sa invatam sa apreciem valoarea intrinseca a fiecaruia. Fara indoiala, toleranta este esentiala. La fel si ideea de alteritate, in mod universal.

...sau am eu astazi ganduri utopice? :)

:x

ni s`a terminat vacanta si te iubesc cu o vara mai mult. mult.

la nuit

se insereaza. cand ultimele momente ale zilei sunt inghitite de orizont, nu poti sa nu te gandesti macar o clipa la ziua ce-a trecut. la ce ai realizat si ce nu, la ce ai facut bine si, din contra, cu ce ai gresit. si, desigur, la ce ai mai fi vrut sa faci in ziua respectiva, dar, din diverse motive, nu ai reusit. intotdeauna ramane ceva de facut.

eeu, tot analizandu-ma, imi dau mereu seama ca am tendinta sa fiu pe placul celorlalti, in detrimentul meu. ca uneori ma gandesc la ceilalti inainte sa ma gandesc la mine. ce`i drept, daca cei care ma inconjoara nu sunt multumiti, nici eu nu pot sa fiu fericita. in mod sigur, si semnul meu zodiacal isi pune amprenta, spunandu-se ca cea mai puternica dorinta a nativului din zodia balanta este armonia sociala, acesta avand nevoie de ceilalti pentru a se desfasura. astfel ca, de multe ori, nu stiu sa renunt, nu stiu sa refuz, nu stiu sa recunosc ce vreau. pentru ca de multe ori as vrea sa spun cu voce tare ce cred si ce nu-mi convine, dar raman doar cu gandurile. e ca si cum as scrie la oral.

lipsa de curaj si de vointa ne limiteaza. cu toate astea, incercam sa tragem bine de sfori, macar de dragul aparentelor.

Zilele Cetatii Targoviste 2009

Ca in fiecare an, la inceput de septembrie, oraselul nostru se bucura de cateva zile dedicate lui. Astfel, profitand de ultimele zile de vacanta (pentru unii :) ), astia marii de la primarie organizeaza cateva zile de sarbatoare in cinstea orasului, ca sa avem si noi cu ce sa ne laudam, chipurile. Sa fim toti mandRRRRRi ca suntem targovisteni ;)) deci, viva veselia in cetatea Targoviste! - pentru program si alte informatii, click aici. :)

Nichita Stănescu - Emoție de toamnă

A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva,

cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta.

Mă tem că n-am să te mai văd, uneori,

că or să-mi crească aripi ascuțite până la nori,

că ai să te ascunzi într-un ochi străin,

și el o să se-nchidă cu o frunză de pelin.

Și-atunci mă apropii de pietre și tac,

iau cuvintele și le-nec în mare.

Șuier luna și o răsar și o prefac

într-o dragoste mare.