Asa. Acum nu stiu cum si cu ce sa incep. A trecut cam multa vreme de cand nu ti`am mai scris ceva, nici macar in gandurile mele. Si mai multa vreme a trecut de cand nu te`am mai apreciat cu adevarat. Am lasat destule lucruri sa ne indeparteze, mai ales timpul. Timpul e de vina ca nu imi pregatesti mereu masa, asa cum imi place mie, ca nu ma mai pui sa`ti povestesc ce`am facut la scoala si in oras, ca nu ma mai iei in brate in fiecare seara si ca nu mai radem impreuna asa des. Nu degeaba ochii tai continua sa ma vada tot ca pe un copil, desi am crescut.
Tot gandindu`ma la ce cadou as putea sa`ti fac de ziua ta, mi`am dat seama ca mult mai important ar fi sa`ti arat ca te iubesc, aspect pe care l`am cam neglijat in ultima vreme. Stiu ca de multe ori ma port urat, ca nu te`ajut cu nimic, ca sunt egoista, superficiala si ca am si pretentia ca tu, inainte de toate, sa te gandesti la mine. Si culmea, chiar faci asta. Tocmai din cauza asta, rare sunt momentele in care imi dau seama cate faci pentru mine, la propriu. Asadar, ca sa nu dau in clisee si nici in patetism, inchei prin cateva precizari: sa ma ierti daca te judec prea mult si daca, in mintea mea, au fost momente in care te`am gasit inferioara altor mame. Si sa stii ca de cate ori ne certam si`mi spui „Eu ma intreb ce te`ai face tu fara mine”, par indiferenta sau evit sa`ti raspund tocmai pentru ca nu pot si nu vreau sa`mi imaginez cum ar fi. In plus, n`as putea trai fara prajiturile tale :x La fel, sa ma ierti si ca n`am mai spalat niciun vas de vreo doua luni si ca fac curat la mine in camera mai rar decat spal rufe :)) si multe altele.. :D
Ok now, time for thanks, 'cus' nothing compares to you. Cel mai mult iti multumesc pentru iubire, sprijin, rabdare, incurajari.
La multi ani, mami! Te iubesc!
In final:
No comments:
Post a Comment